Analiza lanțului de aprovizionare: o discuție conceptuală

Analiza lanțului de aprovizionare: o discuție conceptuală

Nodul sursă: 2875540

Un studiu susține conceptul unei culturi analitice construite pe procese avansate de gestionare a datelor, tehnologii și talent. SCAG poate consolida caracteristicile de bază ale firmelor, cum ar fi ambidexteritatea, adaptabilitatea și rapiditatea, permițându-le să-și îmbunătățească performanța în ceea ce privește vânzările, profitul și rentabilitatea investiției. SCAC poate îmbunătăți productivitatea lanțului de aprovizionare de la capăt la capăt și poate elimina fragmentarea pieței. Studiul constată o relație pozitivă semnificativă între SCAC și performanța firmei, cu un efect de mediere asupra agilității lanțului de aprovizionare. Acest lucru ar putea ghida managerii să investească în SCAC și să ia în considerare active complementare, cum ar fi agilitatea lanțului de aprovizionare, pentru a obține un avantaj competitiv continuu. SCAC poate accelera FPER prin stabilirea unei agilități robuste în operațiuni.

Cuvânt cheie: Analiza lanțului de aprovizionare.

Analiza lanțului de aprovizionare se referă la procesele pe care organizațiile le folosesc pentru a obține informații și a extrage valoare din cantitățile mari de date asociate cu achiziționarea, procesarea și distribuția bunurilor. Analiza lanțului de aprovizionare este un element esențial al managementului lanțului de aprovizionare (SCM). Câteva exemple de lanțului de aprovizionare analitice includ cere planificare (folosind date istorice și alți factori pentru a prezice ce vor comanda clienții); planificarea vânzărilor și operațiunilor (fabricarea și/sau achiziționarea lucrurilor de care o organizație are nevoie pentru a acoperi cererea prognozată); și gestionarea stocurilor etc.

Analiza datelor
Analiza datelor

Capacitatea de analiză a lanțului de aprovizionare (SCAC)

Bowers și colab. (2017) prezintă cazul conceptual al unui producător și vânzător de articole de îmbrăcăminte de bază din SUA care utilizează SCAC pentru a îmbunătăți capacitatea de răspuns a lanțului de aprovizionare. Laila și Richardson (2015) susțin că SCAC ar putea îmbunătăți productivitatea lanțului de aprovizionare de la capăt la capăt, în timp ce Orenstein și colab. (2016) au raportat că, dacă fluxurile de date din lanțul de aprovizionare de la mai mulți furnizori de logistică ar fi integrate, acest lucru ar putea elimina fragmentarea actuală a pieței, permițând noi colaborari și servicii puternice.

Aplicarea modelului SCAC

Există o legătură pozitivă semnificativă între SCAC și performanța firmei, precum și un efect de mediere al agilității lanțului de aprovizionare asupra acestei relații. Aceste constatări ar putea ghida deciziile managerilor să investească în SCAC. De asemenea, ar trebui să ia în considerare investițiile în active complementare, cum ar fi agilitatea lanțului de aprovizionare, pentru a obține un avantaj competitiv susținut la nivel înalt. În plus, firmele ar trebui să investească într-un model de afaceri adecvat, activat de SCAC.

SCAC este un șofer al FPER

Importanța SCAC generală este asociată cu nivelurile de construcție și subconstrucție. De exemplu, rolul capacității de management al lanțului de aprovizionare (SCMAC) este determinat de nivelul de planificare, investiții, coordonare și control. În mod similar, tehnologia și capacitatea talentelor ar putea fi îmbunătățite prin îmbunătățirea subdimensiunilor lor. Aceste constatări au un impact direct asupra industriilor precum comerțul cu amănuntul, producția și asistența medicală, care se luptă în mod constant să dezvolte capabilități de analiză. De exemplu, prin dezvoltarea SCAC și agilitatea, managerii lanțului de aprovizionare ar putea îmbunătăți performanța firmei și, astfel, pot crea noi produse și servicii (70%), crește vânzările și veniturile (76%) și să se extindă pe noi piețe (72%) (Columbus 2014). În general, constatările studiului propun SCAC ca un motor al accelerării FPER (explicând 77% din varianță) prin stabilirea unei agilități robuste în operațiuni (44% din varianță). În general, constatările empirice ale unui studiu răspund cercetării și oferă dovezi adecvate pentru fundamentul conceptual al lui Kiron, Prentice et al. (2014, p.10) că o cultură de analiză este construită pe baza unor procese, tehnologii și talent mai avansate de gestionare a datelor.

SCAG are un impact pozitiv semnificativ asupra performanței firmei

Agilitatea lanțului de aprovizionare poate îmbunătăți performanța firmei prin rolul de mediere al altor capacități dinamice, SCAG depinde de SCAC pentru a implementa și a valorifica subdimensiunile diferitelor capacități de analiză. Fosso Wamba și colab. (2017) au evidențiat capacitatea dinamică a SCAG de a sesiza, sechestra și transforma procesele lanțului de aprovizionare pentru a sincroniza cererea și oferta. Conform cercetărilor existente privind managementul lanțului de aprovizionare, un nivel ridicat de SCAC poate întări caracteristicile de bază ale firmelor, cum ar fi ambidexteritatea, adaptabilitatea și rapiditatea. Prin urmare, firmele își pot îmbunătăți performanța în ceea ce privește vânzările, profitul și rentabilitatea investiției dacă procesele lanțului lor de aprovizionare sunt robuste. Astfel, emitem ipoteza că SCAG, ca capacitate dinamică strategică, va media relația dintre SCAC și FPER.

Concluzie

Pentru a înțelege conceptul de analiză a lanțului de aprovizionare, trebuie să înțelegem SCAC, FPER, SCAC etc. și trebuie să știm despre partea de implementare a acestuia. Analiza lanțului de aprovizionare poate identifica riscurile cunoscute și poate ajuta la prezicerea riscurilor viitoare prin depistare modele și tendințele de-a lungul lanțului de aprovizionare. Analizând datele clienților, analiza lanțului de aprovizionare poate ajuta o companie să prezică mai bine cererea viitoare.

Referinte

  1. Fosso Wamba, Samuel și Akter, Shahriar: Înțelegerea capabilităților și agilității de analiză a lanțului de aprovizionare pentru medii bogate în date 2019, 1-26. https://ro.uow.edu.au/gsbpapers/581
  2. Bowers, MR, AG Petrie și MC Holcomb (2017). „Dezlănțuirea potențialului analizei lanțului de aprovizionare.” MIT Sloan Management Review 59(1): 14-16.
  3. Orenstein, P., D. Ladik și S. Rainford (2016). „Care sunt factorii cheie ai viitoarelor lanțuri de aprovizionare?” Jurnal de contabilitate, afaceri și management 23(1): 31-40.
  4. Roßmann, B., A. Canzaniello, H. von der Gracht și E. Hartmann (2017). „Viitorul și impactul social al Big Data Analytics în managementul lanțului de aprovizionare: rezultate dintr-un studiu Delphi.” Prognoza tehnologică și schimbarea socială.
  5. Înțelegerea conceptului de Supply Chain Analytics
  6. Dezvăluirea secretelor analizei lanțului de aprovizionare

Timestamp-ul:

Mai mult de la Lanțul S 24