Intellectual Property As A Catalyst: Promoting Inclusiveness, Empowerment, And Development

Republicat de Platon

Urmaritori: 0

INTRODUCERE

„Viitorul națiunii depinde în mare măsură de eficiența industriei, iar eficiența industriei depinde în mare măsură de protecția proprietății intelectuale.”[1]

Drepturi pentru proprietate intelectuala (în continuare, denumit DPI), recunoscut în Articolul 15 al Pactului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale (ICESCR) drept dreptul oricărei persoane de a „beneficia de protecția intereselor morale și materiale rezultate din orice producție științifică, literară sau artistică a cărei autor este”.[2]

Proprietate intelectuală (în continuare, referred to as IP) serves as a powerful tool for promoting inclusiveness and empowerment, thereby, enabling individuals and communities to protect their creations, ideas, and traditional knowledge. It is one of the most important assets of large businesses, having the potential to generate more than a hundred billion dollars a year in revenues alone from patent licensing. The multibillion-dollar film, recording, publishing, and software industries would not thrive without copyright protection.[3] In addition, geographical indications are essential instruments to facilitate investments in high-quality products and niche markets and promote local trade and development. In this essay, we delve into the potential and prospects of intellectual property as a catalyst for promoting inclusiveness, empowerment, and development.

RELAȚIA DINTRE PROPRIETATE INTELECTUALĂ ȘI DEZVOLTARE

Dezvoltarea este un concept vast de definit, totuși important de înțeles, deoarece se numără printre obiectivele cheie ale sistemelor globale de proprietate intelectuală și ale multor sisteme interne de proprietate intelectuală.

„Atunci când inovația, creativitatea și afacerile sunt incluzive și îmbrățișează idei și perspective noi, toți beneficiem.”[4]

Există teorii asupra dezvoltării formulate în special în anii 1960 care sugerează că un sistem de protecție a proprietății intelectuale este o parte necesară a evoluției statelor de la „subdezvoltat” la a deveni „dezvoltat”.[5] Cel mai recent, creșterea economică a fost apreciată, nu de dragul ei, ci pentru facilitarea libertății umane. Experți precum economistul laureat al premiului Nobel Amartya Sen[6], renumita filozofa Martha Nussbaum[7] iar alții au numit asta „abordarea capacităților” la dezvoltare. Creșterea economică poate oferi oamenilor mai mulți bani și, prin urmare, mai multă libertate de a face alegeri. Cu toate acestea, această libertate este lipsită de sens fără capacități de a te bucura sănătate bună, securitate alimentară, un mediu curat, educație de calitate, artă vibrantă, și culturi. Proprietatea intelectuală este, într-un fel sau altul, legată de toate aceste lucruri esențiale.[8]

Recunoscând relația dintre PI și dezvoltare, Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) a adoptat o Agenda de Dezvoltare, care conține 45 de recomandări[9]. Deoarece proprietatea intelectuală încurajează inovația și creativitatea, ea contribuie la dezvoltarea culturală și economică a societății. Proprietatea intelectuală este un instrument subtil care, de exemplu,

(i)provides encouragement to inventors, authors, and artists;

(ii)brings sustainability to the cycle of research and development;

(iii)grants protection to businesses against unauthorized use of their goodwill; and

(iv)contribute towards poverty alleviation of craftsmen who are grass-root geographical indication authorized users.

ÎMBUNĂTĂRI ÎN ADMINISTRAREA ȘI PERFORMANȚA IP

În 2016, India și-a prezentat Politica Națională de DPI inaugurală, recunoscând rolul semnificativ al Drepturilor de Proprietate Intelectuală (DPI) în economia contemporană.

Depunerea cererilor de protecție a diferitelor drepturi de proprietate intelectuală (DPI) în oficiile de proprietate intelectuală aflate sub controlul administrativ al Controlorului general al brevetelor, modelelor și mărcilor (CGPDTM) a înregistrat o creștere constantă de-a lungul anilor. Conform raportului anual (2021-22) publicat de Oficiul Controlorului General al Brevetelor, Desenelor și Mărcilor (CGPDTM), îmbunătățirea administrării IP, reformele digitale și reproiectarea procedurilor IP au avut ca rezultat îmbunătățirea performanței. Aceste eforturi au condus la o scădere a așteptării și la o rată mai mare de eliminare a aplicațiilor IP. Pe parcursul anului de raportare, depunerea cererilor de brevet a crescut cu 13.57%, cererile de design cu 59.38%, iar cererile de drepturi de autor cu 26.74%.[10]

SALVAJAREA ASISTĂRII SĂNĂTATE PRIN IPR: COSTURI MARE ȘI MEDICAMENTE PENTRU SALVARE A VIȚILOR

Oficiul Indian de Brevete a acordat prima licență obligatorie a țării[11] Natco Pharma, cu sediul în Hyderabad, pentru producerea versiunii generice a Bayers Nexavar (sorafenib tosilat), un medicament esențial pentru tratamentul cancerului de rinichi și ficat. A fost înființată în Bayer Corporation Vs. Uniunea Indiei și alții[12] afirmă că doar 2% din populația de pacienți cu cancer avea acces ușor la medicament și că medicamentul era vândut de Bayer la un preț exorbitant de 2.8 lakh INR pentru un tratament de o lună.

Într-o ordine similară, hotărârea Curții Supreme de Justiție în cazul Novartis[13] a creat valuri la nivel mondial.[14] În 2006, Novartis a solicitat un brevet pentru un medicament împotriva cancerului, Glivec (imatinib) în India, a solicitat drepturi exclusive de a produce și de a vinde medicamentul, dar cererea a fost respinsă de brevetul indian, invocând secțiunea 3 litera (d) din Legea brevetelor indiane. Cazul a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă a Indiei, iar într-o hotărâre de referință din 2013, instanța a confirmat respingerea cererii de brevet Novartis. Decizia instanței s-a bazat pe interpretarea secțiunii 3(d) și pe angajamentul său de a promova accesul la medicamente la prețuri accesibile pentru populația indiană, care a subliniat probleme semnificative nu doar pentru regimul de brevete al Indiei, ci și pentru nevoile sale socio-economice.[15]

FEMEI ŞI IP: ACCELERAREA INOVAŢIEI ŞI A CREATIVITĂŢII

Diferența de gen în proprietatea intelectuală (PI) este o problemă reală; doar aproximativ 16% dintre cererile de brevet depuse prin Tratatul de cooperare în materie de brevete (PCT) al OMPI sunt de la femei, lăsând nenumărate minți strălucitoare și ideile lor neexploatate.[16] În ciuda amplorii provocării, există semne de progres. De exemplu, Frances H. Arnold a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 2018 pentru munca sa privind evoluția dirijată a enzimelor. Cercetările ei au contribuit la progresele în chimia verde și la dezvoltarea unor procese mai durabile. Cercetările ei privind evoluția direcționată a enzimelor au condus la descoperiri inovatoare în biotehnologie. Enzimele create cu această tehnică au înlocuit substanțele chimice toxice în multe procese industriale.[17] Carolyn R. Bertozzi a primit Premiul Nobel pentru Chimie în 2022 pentru dezvoltarea chimiei clic și a chimiei biortogonale.[18] Apoi, Anuradha Acharya, fondator și CEO al Mapmygenome, o companie de biotehnologie. Compania a obținut brevete pentru diverse teste genetice și tehnologii de medicină personalizată.[19]

Aceste cazuri demonstrează rolul integral al Drepturilor de Proprietate Intelectuală în promovarea inovării științifice, promovarea femeilor în știință și crearea unui precedent pentru viitorii cercetători, încurajându-i să urmărească soluții inovatoare la provocările globale, cu asigurarea că descoperirile lor vor fi protejate și recunoscute. Impactul societal al acestor tehnologii poate fi de anvergură, contribuind la îmbunătățirea asistenței medicale, a monitorizării mediului și nu numai.

Recent, sub îndrumarea Light Years IP, o organizație nonprofit cu sediul în Washington DC, femeile producătoare de unt de shea în Sudan și Uganda au urmat cursuri pentru a înțelege importanța strategiilor de proprietate intelectuală. Ei au ajutat femeile producători să înființeze cooperativa, Shea Nilotica deținută de femei (WONS) și propriul brand de vânzare cu amănuntul. În loc să accepte oferte nefavorabile de la marile companii de cosmetice, femeile sunt acum capabile să-și dețină brandul și să preia controlul distribuției. Potrivit site-ului Light Years IP, aceste femei vor câștiga de la 25 la 100 USD pe kilogram, în loc să accepte oferta mică de 6 USD pe kilogram.

PROMOVAREA INCLUZIVITĂȚII ȘI EMPUTERNIREA PRIN IPR: CAZUL MAȘINII PADMAN PADMAN

Un alt exemplu despre modul în care proprietatea intelectuală poate fi utilizată pentru a promova incluziunea poate fi văzut în cazul Arunachalam Muruganantham, cunoscut în mod popular ca Padman. El și-a propus să creeze un tampon sanitar la preț redus. Mașina de fabricat tampoane de la Muruganantham este proiectată pentru a fi ușor de utilizat, permițând chiar și persoanelor needucate să o opereze. Invenția sa a revoluționat industria igienei menstruale, în special în Bharat, și a adus schimbări sociale pozitive, împuternicire economică și acces sporit pentru femei la produse sanitare.[20] Astfel, prin protejarea tehnologiilor ecologice, inventatorii și întreprinderile își pot recupera investițiile și pot profita de pe urma eforturilor lor. Acest lucru îi motivează să-și continue căutarea de soluții durabile, progrese și îmbunătățiri în conservarea mediului.

DPI: SALVgardarea patrimoniului cultural și împuternicirea comunităților rurale

India este un chirpic cu o moștenire culturală unică de bunuri indigene cu caracteristici distincte. Indicație geografică (în continuare, denumită IG) protecția asigură că produsele fabricate local provenite din anumite regiuni sunt protejate împotriva exploatării comerciale de către producători care nu aparțin acelei zone geografice. Indicațiile geografice protejează adesea produsele care sunt produse în mod tradițional de comunitățile rurale și marginalizate. Obținând protecție IG, comunitățile își pot proteja practicile tradiționale și își pot dezvolta cunoștințele pentru generațiile viitoare. Acesta a fost și obiectivul din spatele adoptării Legii privind indicația geografică a mărfurilor (înregistrare și protecție) din 1999.[21] De exemplu, Ceai Darjeeling a înregistrat o creștere de cinci ori a prețului său intern după ce i s-a acordat o etichetă GI. În mod similar, prețul de Orez Basmati și pictura Thanjavur de asemenea dublat. După ce eticheta GI a fost acordată Portocale Nagpur, numărul fermierilor care le cultiva aproape sa dublat. Există un număr de produse care au înregistrat o creștere a prețului după obținerea etichetei GI, cum ar fi Puneri Pagdi din Pune, Maharashtra; Orez Basmati din India; Brânză Parmigiano-Reggiano din Italia, caju Goan, etc

Astfel, se poate presupune că IG-urile au împuternicit India în ceea ce privește DPI, oferind oportunități economice, păstrând cunoștințele tradiționale, sporind recunoașterea pieței și abilitarea comunităților rurale.

CONCLUZIE

The essay highlights the critical role of Intellectual Property Rights (IPR) in promoting inclusiveness, empowerment, and development across various sectors. The instances of compulsory licensing for life-saving medications, the role of women in science and innovation, and the protection of cultural heritage through geographical indications showcase the practical implications of intellectual property in real-world scenarios.

Aceste cazuri exemplifică modul în care justiția indiană a jucat un rol crucial în formarea și atingerea unui echilibru între legea drepturilor de proprietate intelectuală și interesul public. Prin promovarea accesului la medicamente la prețuri accesibile și a concurenței loiale, aceste precedente au contribuit la împuternicirea în diverse sectoare, inclusiv asistența medicală, tehnologie și producție. Putem obține informații din aceste cazuri de succes și să ne gândim cum putem împărtăși strategii și cunoștințe despre dreptul proprietății intelectuale cu indivizii și comunitățile în general și să le ajutăm să participe la piață.

Cu toate acestea, unele grupuri rămân subreprezentate în multe domenii de utilizare a proprietății intelectuale. Potențialul lor inovator este subutilizat atunci când avem nevoie de cea mai largă gamă posibilă de talente pentru a rezolva problemele stringente cu care se confruntă omenirea.[22] Drepturile de proprietate intelectuală nu ar trebui să se limiteze doar la o secțiune privilegiată, ci ar trebui să fie accesibile tuturor, indiferent de statutul socio-economic sau de locația geografică.

Țările în curs de dezvoltare, cum ar fi India, trebuie să reexamineze aceste legi privind proprietatea intelectuală pentru a se asigura că astfel de legi le sunt de fapt asistență și nu împiedică dezvoltarea lor socială și economică, de care beneficiază nu numai proprietarii de proprietate intelectuală, ci și utilizatorii și publicul. Prin reevaluarea legilor PI, putem optimiza beneficiile protecției proprietății intelectuale, asigurându-ne în același timp că aceasta servește propriile noastre obiective de dezvoltare și că se creează un echilibru în stimularea inovației, protejarea drepturilor socio-economice ale societății și asigurarea intereselor de mediu. Pentru a canaliza și valorifica pe deplin beneficiile proprietății intelectuale, este esențial ca guvernele, organizațiile internaționale, întreprinderile și părțile interesate să lucreze împreună pentru a crea un cadru favorabil care să susțină inovația, creativitatea și păstrarea tradițiilor și culturii.

În concluzie, viitorul deține toate răspunsurile, iar întregul potențial al proprietății intelectuale ca catalizator pentru promovarea incluziunii, împuternicirii și dezvoltării poate fi realizat prin acțiune colectivă.

[1] Rockwell Graphic Systems, Inc. v. DEV Industries, 925 F.2d 174, 180 (Cir. 7 1991).

[2] Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, deschis spre semnare la 16 decembrie 1966, 993 UNTS 3 (intrat în vigoare la 3 ianuarie 1976) art 15.

[3]Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI). „Ce este proprietatea intelectuală?”, pag. 3, disponibil la adresa http://www.wipo.inta/edocs/pubdocs/en/intproperty/450/wipo pub 450.pdf (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[4] Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) disponibil la https://www.wipo.int/ip-outreach/en/ipday/2023/story.html (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[5] Vezi Ruth L. Gana (Okediji), 'Mitul dezvoltării, progresul drepturilor: drepturile omului la proprietatea intelectuală și dezvoltarea” (1996) 18 Law and Policy Law Journal 315, 331.

[6] Amartya Sen, Dezvoltarea ca libertate (Universitatea Oxford, 1999) 35.

[7] Margaret Chon, „Proprietatea intelectuală de jos: drepturi de autor și capacitate pentru educație” (2007) 40 University California Davis Law Review, 803; 818, citând Martha C. Nussbaum, „Capacitățile și drepturile omului” (1997) 66 Fordham Law Review 273, 287.

[8] Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI) disponibil la https://welc.wipo.int/lms/pluginfile.php/3162848/mod_resource/content/7/DL101-Module12-IP%20and%20Development.pdf (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[9] Vezi Agenda de dezvoltare pentru OMPI, World Intell. Prop. Org., disponibil la http://www.wipo.int/ip-development/en/agenda/ (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[10] Proprietatea intelectuală India, Raport anual 2021-2022 disponibil la https://ipindia.gov.in/writereaddata/Portal/Images/pdf/Final_Annual_Report_Eng_for_Net.pdf (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[11] Licențiarea obligatorie este un concept din dreptul proprietății intelectuale care permite unui guvern să acorde licențe pentru a produce sau a utiliza o invenție brevetată fără permisiunea deținătorului brevetului. Practic, se face pentru a asigura accesul la bunuri sau servicii esențiale, în special în situațiile în care prețurile sau furnizarea deținătorului brevetului ar putea împiedica accesibilitatea.

[12] Bayer Corporation v. Natco Pharma Ltd., Ordinul nr. 45/2013 (Comisia de Apel pentru Proprietatea Intelectuală, Chennai)

[13] Novartis AG împotriva Uniunii Indiei, (2013) 6 SCC 1.

[14] The New York Times, The Editorial Board, „Decizia Novartis a Indiei”, 4 aprilie 2013, disponibil la adresa http://www.nytimes.com/2013/04/05/opinion/the-supreme-court-in-india-clarifies-law-innovartis-decision.html (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[15] Sudip Chaudhuri, „Implicațiile mai mari ale judecății Novartis-Glivec” (2013) 48(17) Economic and Political Weekly 10.

[16] Împreună putem: Abordări pentru împuternicirea femeilor în PI disponibil la https://www.wipo.int/wipo_magazine_digital/en/2023/article_0005.html (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[17] Premiul Nobel acordat femeilor disponibil lahttps://www.nobelprize.org/prizes/lists/nobel-prize-awarded-women/ (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[18] Premiul Nobel acordat femeilor disponibil lahttps://www.nobelprize.org/prizes/lists/nobel-prize-awarded-women/ (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[19] Anuradha Acharya – fondator și CEO al Mapmygenome & Ocimum Bio Solutions disponibil la https://sugermint.com/anuradha-acharya/ (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[20] BusinessLine, The Hindu, Tina Edwin, Allan Lasrado, „Povestea unei perioade: cum Padman Muruganantham Arunachalam a scris o revoluție a igienei”, 08 mai 2023, disponibil la adresa https://www.thehindubusinessline.com/blchangemakers/period-story-how-padman-muruganantham-arunachalam-scripted-a-hygiene-revolution/article62222233.ece (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).

[21] Gautami Govindrajan și Madhav Kapoor, „De ce protecția indicațiilor geografice din India are nevoie de o revizuire” (2019) 8(1) NLIU Law Review 22, 24.

[22] Proprietatea intelectuală, gen și diversitate, disponibil la https://www.wipo.int/women-and-ip/en/ (Ultima vizită pe 16 iulie 2023).