CHINESE THREE DIMENSIONAL SEPS: RECENT CASES, THE WTO, AND TRANSPARENCY

Republicat de Platon

Urmaritori: 0

Aceasta este o continuare a zilei mele de 4 ianuarie 2024 blogul cu privire la evoluțiile din DS611, cazul OMC pe care UE l-a intentat împotriva Chinei cu privire la practicile sale antisuit injonction (ASI) pentru SEP, precum și la 18 decembrie 2023 blogul pe Oppo v. Nokia caz care a discutat despre stabilirea tarifelor globale pentru SEP de către o instanță chineză, inclusiv relația sa cu DS611.

De la cele două bloguri, au avut loc câteva alte evoluții notabile din China cu privire la SEP. Acestea includ decizia instanței de judecată din Chongqing în Oppo v Nokia, decizia CPS din Oppo v ACT, și decizia CPS care anulează o decizie antitrust a „facilități esențiale” a instanței intermediare Ningbo în Ningbo Ketian Magnetics Co., Ltd. v. Hitachi Metals, Ltd. (împreună cele „Trei decizii”). Decizia CPS nu a fost încă publicată. Prima dintre aceste două decizii a fost emisă în afara canalelor oficiale. Informațiile privind decizia Hitachi Metals s-au limitat până acum la a comunicat de presă corporativ.

În plus față de aceste cazuri, la 17 ianuarie 2024, UE a publicat două dintre dosarele sale din DS611: rezumatul său post-audiere în DS611 din 15 ianuarie 2024 („Rezumatul ulterioară audierii”) și răspunsurile sale din 20 noiembrie 2023 la întrebările Comisiei OMC după prima reuniune de fond. Răspunsurile la întrebări oferă informații suplimentare valoroase asupra întrebărilor ridicate în caz. Documentele UE sunt disponibile pe site-ul UE.

Totuși, o altă evoluție a fost aceea că pe 24 ianuarie 2024, Nokia a anunțat o soluționare a disputei sale globale privind redevențele cu Oppo, la doar câteva săptămâni după decizia de stabilire a ratelor la nivel mondial a tribunalului Chongqing din Oppo v Nokia. După cum am discutat în 18 decembrie 2023 blogul, decizia din Oppo v. Nokia a fost făcută la scurt timp după încheierea audierilor OMC și nu se reflectă direct în dosarele publice OMC. Nu este clar cum vor aborda OMC și justițiabilii din DS611 noua provocare a stabilirii ratelor globale din China în contextul cazului DS611 ASI. Îngrijorarea UE că China va interveni în soluționarea de către instanțele UE a brevetelor acordate pe teritoriul lor se aplică cu o forță cel puțin egală la stabilirea ratelor globale în comparație cu ASI.

SUA lipsesc vizibil din dezbaterea privind statul de drept

Presupun, din documentul post audiere, că Statele Unite sunt în mare parte indiferente față de pretențiile UE pentru o mai mare transparență. De exemplu, Rezumatul Post Audiere notează că UE, Canada și Australia sunt toate de acord cu privire la centralitatea transparenței (para. 118). Poziția Statelor Unite nu este menționată. Articolul 63 din Acordul TRIPS autorizează membrii să întrebe alți membri despre deciziile cazului, dar nu cere în mod explicit membrului să răspundă. În ceea ce privește această întrebare de lungă durată, Rezumatul notează în mod similar: „Uniunea Europeană susține că membrii au obligația de a răspunde unei cereri de informații. Australia, Canada, Japonia și Coreea sunt de acord asupra acestui punct.” (paragraful 30). Din nou, Statele Unite nu sunt menționate. În ciuda lipsei aparente de sprijin pentru poziția UE din partea guvernului Statelor Unite, este totuși îmbucurător să vedem că alte țări susțin apelurile pentru o transparență sporită. Sistemul de jurisprudență în curs de dezvoltare din China este, de asemenea, susținut savanți, inclusiv un articol recent scris de fostul meu student, dr. Riccardo Vecellio Segate, despre interfața acelui sistem cu cerințele OMC.

UE subliniază, de asemenea, că obligația de transparență din Acordul TRIPS este mai largă decât conceptele de transparență de drept comun (para. 123). În mod similar, interpretez obligațiile Acordului TRIPS (Art. 63) de a face publice „deciziile judiciare definitive” de „aplicație generală” ca fiind mai larg ca domeniu de aplicare decât să fie limitate la precedente obligatorii de drept comun. UE adoptă, de asemenea, poziția că sistemul ASI al Chinei este părtinitor împotriva deținătorilor de brevete: „Uniunea Europeană a susținut că cele cinci ordonanțe anti-proces au favorizat în mod sistematic interesele unei părți, cel care implementează, față de interesele celeilalte părți, proprietarul SEP”. (paragraful 166). Pozițiile adoptate de UE sunt, de asemenea, în general în concordanță cu punctul meu de vedere că ASI-urile Chinei sunt de origine chineză distinctă, cu o structură și un scop diferit de ASI-urile de drept comun.

UE face un argument convingător pentru solicitarea oficial publicarea de către China a cazurilor „model”, „tipic”, „conducere” sau recunoscute în mod similar, în conformitate cu Acordul TRIPS și cu jurisprudența OMC (paragrafele 125, 126). O preocupare suplimentară este că, atunci când cazurile nu sunt publicate în baza de date judiciară oficială, wenshuwang, dar sunt disponibile numai în bazele de date private, utilizatorii pot pune la îndoială acuratețea și caracterul complet al textului cazului. Numeroasele referințe din acest blog la surse neoficiale de cazuri sau comunicate de presă corporative sunt o dovadă suplimentară a necesității instanțelor chineze de o mai mare transparență și rapiditate în publicare.

ASI chinezești, setări globale ale ratelor și decontări

Argumentele UE cu privire la impactul ASI-urilor asupra așezărilor au devenit mai relevante odată cu acordul recent Oppo și Nokia. UE contestă poziția susținută de guvernul chinez conform căreia ASI-urile facilitează reglementările: „O înțelegere la care sa ajuns cu un implementator după ce un ASI a fost impus proprietarului SEP nu poate fi considerat în conformitate cu o exploatare normală a brevetelor sale. Ordonanța anti-proces îi determină pe proprietarii SEP să plătească redevențe sub FRAND și astfel îi împiedică să extragă valoarea economică la care ar putea fi așteptată din brevete” (para. 74). Sunt de acord. Părțile pot simți nevoia să se stabilească dintr-o varietate de motive. Unul dintre aceste motive poate fi reducerea în continuare a riscurilor după decizii globale adverse, cum ar fi recenta decizie chineză în Oppo v. Nokia. Deciziile cu rată scăzută precum Oppo v. Nokia și Oppo v. ACT poate inspira acorduri pentru a evita existența unui precedent de apel negativ sau a unei licențe comparabile cu rată scăzută determinată de justiție și/sau pentru a menține confidențialitatea asupra acordurilor de redevențe, printre alte motive.

Mulțimea traduceri ale lui FRAND în China

În blogurile mele anterioare, am subliniat inconsecvențele continue ale instanțelor chineze și traducerile greșite ale FRAND. Cele trei decizii oferă puține progrese în ceea ce privește traducerea și aplicarea corectă a FRAND. The Oppo v. ACT decizie probabil că a încercat cel mai mult să pară ca și cum traducerea FRAND a fost corectă atunci când a tradus FRAND fără „și” în timp ce a folosit acronimul pe parcursul deciziei cazului. De asemenea, a menționat că traducerea sa este „termenul englezesc adoptat internațional FRAND” („公平、合理、无歧视 [以下沿袭国际普片·采用英文术语FRAND”]) (p. Poate că Curtea răspunde la mine critică despre modul în care instanțele chineze traduc FRAND. Curtea urmează, de asemenea, practica deciziilor anterioare „FRND” de a se baza pe legea generală chineză și pe conceptele de drept civil în judecarea cauzelor SEP, inclusiv echitatea, caracterul rezonabil, onestitatea și negocierile de bună-credință, cu excluderea oricăror trimiteri către ITU pentru explicații privind sensul său de FRAND (pp. 31-32). În concordanță cu această abordare dezagregată, instanța inferioară a făcut determinări „echitabile” și „rezonabile” separate, fără referire la un concept agregat care include „ND” (p. 13).

Decizia instanței inferioare din Metale Hitachi de asemenea, a continuat practica inconsecvenței consistente în traducerea FRAND. A impus o obligație „FRND” privind acordarea de licențe a brevetelor esențiale nestandard. Într-un caz, a înlocuit „beneficiu reciproc” (互利) cu partea ND a FRAND. Într-un alt exemplu, a omis virgulele. Într-un alt caz, s-a referit doar la „echitabil” și „rezonabil”. Curtea este neglijentă? Se referă la diferite drepturi civile sau concepte ale FRAND, sau este „coerența”, în cuvintele lui Emerson, pur și simplu „hobgoblin” al unui vorbitor non-nativ, cum ar fi mine? Dacă cineva trece în revistă peisajul traducerilor FRAND, decizii taiwaneze, organizatii internationale (OMPI, ITU), și stabilirea standardelor chineze organizații, majoritatea au tradus FRAND în chineză cu un „și”. Practica chinezească de punctuație și politicile legislative favorizează, de asemenea, un „și”. În opinia mea, „termenul englezesc adoptat internațional FRAND” necesită încă o acuratețe clară în traducere cu un „și” explicit care ajută la formarea FRAND ca termen compus, recunoscut la nivel internațional. De asemenea, ar trebui să fie aplicată în mod consecvent pe parcursul unei decizii a cazului.

Pe 31 ianuarie 2024, voi discuta despre alte adoptări creative ale conceptului FRAND de către agențiile antitrust din China, inclusiv relația acestuia cu jurisprudența SEP din China, ca parte a unei serii de prânzuri ABA Brown Bag. Înscriere este gratuit și deschis tuturor. De asemenea, mă aștept să public în curând un articol mai extins pe acest subiect în Intellectual Asset Management.

Categorii: ASI, CJO, FRAND, Metale Hitachi, Nokia, Opoziția, Septembrie, SEPS, SPC, Transparență, OMC