Finanțarea climei la COP28: Tendințe, provocări și oportunități - Capital de credit de carbon

Finanțarea climei la COP28: Tendințe, provocări și oportunități – Capital de credit de carbon

Marca temporală: 27 noiembrie 2023, ora 10:23
Nodul sursă: 2983085

Introducere

Semnificația celei de-a 28-a Conferințe a Părților a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP28) în dialogul global privind acțiunea climatică nu poate fi exagerată. Amplasată în Dubai, această reuniune a liderilor, avocaților și reprezentanților societății civile din domeniul climei marchează un moment esențial în călătoria noastră către un viitor mai durabil, cu subiectele privind finanțarea climatică centrală în discuții.

Finanțarea climatică, în esența sa, înglobează fluxurile financiare și investițiile care vizează sprijinirea activităților de atenuare și adaptare pentru a contracara schimbările climatice.

Anul acesta, COP28 se desfășoară pe fondul eforturilor care vizează transformarea instituțiilor financiare și mobilizarea de noi fonduri. S-au făcut pași importanți în acest scop, printre care:

  • Actualizări ale băncilor multilaterale de dezvoltare.
  • Discuții despre restructurarea datoriilor au avut loc la Summit-ul de la Paris pentru un nou pact global de finanțare.
  • Anunțul Emiratelor Arabe Unite privind un fond de 4.5 miliarde de dolari pentru energie curată în Africa.

Dar, în ciuda acestor eforturi, realitatea crudă rămâne că finanțarea climatică globală rămâne alarmant de inadecvată pentru a menține creșterea temperaturii globale în limita crucială de 1.5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.

Discrepanța evidențiază o nevoie urgentă de investiții sporite din sectorul privat, în special în Sudul Global și pentru proiecte de adaptare. O nevoie care devine și mai evidentă având în vedere starea trecută și actuală a finanțării climatice.

Starea actuală a finanțării climatice

Pe măsură ce ne apropiem de COP28, starea finanțării climatice dezvăluie un peisaj care evoluează rapid. În 2021/2022, fluxurile medii anuale de finanțare pentru climă aproape s-au dublat față de nivelurile din 2019/2020 și au ajuns la aproape 1.3 trilioane USD. Această creștere semnificativă s-a datorat în principal unei creșteri a finanțării de atenuare, în special în sectoarele energiei regenerabile și transporturilor, reprezentând 439 de miliarde USD din creștere. În special, îmbunătățirile metodologice și noile surse de date au contribuit, de asemenea, în mod substanțial, îmbunătățind urmărirea și înțelegerea fluxurilor de finanțare pentru schimbările climatice.

Tendințele globale în finanțarea climatică

Distribuția finanțării climatice rămâne inegală, atât din punct de vedere geografic, cât și sectorial. Economiile dezvoltate continuă să mobilizeze majoritatea finanțării climatice, China, SUA, Europa, Brazilia, Japonia și India primind 90% din fondurile majorate. Această concentrare evidențiază decalaje semnificative în finanțarea climei în alte țări cu emisii mari și vulnerabile climatice. În plus, în timp ce sectoarele energiei și transporturilor atrag cea mai mare parte a finanțării pentru atenuare, industrii precum agricultura și tehnologiile emergente precum stocarea bateriilor și hidrogenul primesc în continuare finanțare disproporționat mai puține.

Finanțarea pentru adaptare, deși atinge un nivel record, este cu mult sub nevoile estimate, în special pentru țările în curs de dezvoltare. În plus, această finanțare este condusă în principal de actori publici, contribuțiile sectorului privat rămânând fragmentate.

Pe scurt, în timp ce finanțarea climatică a crescut semnificativ, provocările în ceea ce privește distribuția echitabilă, acoperirea sectorului și amploarea investițiilor rămân. Aceste probleme subliniază necesitatea unei abordări mai coordonate și strategice a finanțării climatice, un subiect critic pentru discuții și acțiuni la COP28.

Provocări ale finanțării climatice

În ciuda progreselor notabile în finanțarea schimbărilor climatice, provocările persistă, în special în ceea ce privește distribuția echitabilă și satisfacerea nevoilor crescânde. Este un adevăr simplu că investiția actuală de 1% din PIB-ul global nu este suficient de aproape pentru a susține scara largă de inițiative necesare pentru a sprijini acele inițiative climatice care sunt necesare pentru a ne menține în limite tolerabile. Privind în perspectivă, nevoia de finanțare pentru schimbările climatice se preconizează că va crește dramatic – Până în 2030, se preconizează că cerințele anuale vor crește în mod constant, ajungând la peste 10 trilioane de dolari în fiecare an din 2031 până în 2050. Acest lucru indică faptul că finanțarea climatică trebuie să crească de cel puțin cinci ori anual pentru a atenua în mod eficient cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice..

Întârzierea satisfacerii acestor nevoi de investiții nu numai că crește costurile asociate cu atenuarea creșterii temperaturii globale, ci și cu gestionarea impactului acesteia. Povara economică a investițiilor continue ca de obicei include:

  • Daune sporite legate de vreme
  • Costuri de producție crescute
  • Cheltuieli substanțiale pentru sănătate.

Concentrarea geografică a finanțării climatice se adaugă provocării, economiile dezvoltate, în special Asia de Est, Pacific, SUA, Canada și Europa de Vest, mobilizând majoritatea acestor fonduri. În schimb, țările mai puțin dezvoltate, în special vulnerabile la schimbările climatice, primesc o cotă semnificativ mai mică din finanțarea globală a schimbărilor climatice, exacerbând disparitățile existente. Contribuția sectorului privat, deși este în creștere, rămâne insuficientă ca amploare și ritm, în special în piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare.

Aceste investiții sunt vitale pentru a se asigura că cei mai vulnerabili la impactul schimbărilor climatice, dar cei mai puțin responsabili pentru cauzele acesteia, au resursele necesare pentru a atenua, a se adapta și, în cele din urmă, a depăși provocările generate de această criză.

Abordarea acestor provocări necesită un efort concertat pentru a crește finanțarea, a îmbunătăți distribuția echitabilă și a încuraja colaborarea globală, asigurând că toate regiunile se pot lupta în mod eficient și se pot adapta la schimbările climatice.

Oportunități și inovații

Finanțarea climatică la COP28 este o arenă dinamică, marcată atât de provocări, cât și de descoperiri. Soluții inovatoare bazate pe piață, cum ar fi tranzacționabile credite de carbon* și schimburile de datorii cu natură câștigă teren. Cu toate acestea, absența parametrilor de finanțare a schimbărilor climatice recunoscuți universal duce la discrepanțe în investițiile raportate. Experții pledează pentru o mai mare finanțare prin capitaluri proprii din partea investitorilor comerciali și subliniază necesitatea capacității instituționale în țările sărace de a gestiona aceste investiții.

Responsabilitatea în îndeplinirea promisiunilor de finanțare rămâne o provocare critică, națiunile mai bogate nu își îndeplinesc adesea responsabilitățile. Discuțiile COP28 se vor concentra probabil pe strategiile de partajare a riscurilor, combinarea banilor publici și privați și creșterea granturilor acordate țărilor în curs de dezvoltare pentru proprietatea locală a proiectelor. Reformele bancare multilaterale sunt, de asemenea, pe ordinea de zi pentru a atrage mai multe finanțări private pentru comunitățile vulnerabile. Regulamentul Uniunii Europene privind divulgarea finanțelor durabile, implementat în 2023, este un pas către abordarea greenwashing-ului pe piețele investitorilor.

În general, COP28 prezintă o oportunitate de a remodela finanțarea climatică, punând accent pe transparență, echitate și inovație pentru a răspunde nevoilor urgente ale unei lumi care se încălzește.

Rolul guvernelor și al sectorului privat

La COP28, evoluția rolurilor guvernelor și sectoarelor private în finanțarea schimbărilor climatice va ocupa centrul atenției și va reflecta o schimbare de la paradigmele tradiționale care evidențiază accentul tot mai mare pe contribuțiile voluntare, îndepărtându-se în același timp de modelul de odinioară al responsabilităților financiare istorice ale națiunilor dezvoltate către cele în curs de dezvoltare. Această redefinire marchează o abatere notabilă de la cadrele multilaterale de lungă durată, evidențiind preocupările de echitate în finanțarea globală a schimbărilor climatice.

Discuțiile de la COP28 se vor concentra asupra nevoii de revigorare a încrederii și a impulsului în procesele climatice internaționale. Bilanțul global (GST) de la COP28 subliniază acest lucru, dezvăluind un deficit semnificativ în eforturile actuale de a limita încălzirea globală. Summit-ul trebuie să servească drept punct focal pentru negocierea noilor acorduri de finanțare, în special pentru înființarea și operaționalizarea noului Fond pentru pierderi și daune. Acest fond reprezintă un moment critic în finanțarea schimbărilor climatice, țările dezvoltate pledând pentru contribuții voluntare, în ciuda presiunilor din partea țărilor în curs de dezvoltare pentru recunoașterea responsabilităților financiare istorice.

Natura controversată a surselor de finanțare pentru Fondul pentru pierderi și daune subliniază dezbateri mai ample cu privire la viitoarele obligații financiare din acordurile climatice. În ciuda insistenței țărilor în curs de dezvoltare de a recunoaște responsabilitatea istorică, acordurile finale înclină spre sprijinul voluntar, indicând o potențială slăbire a diferențierii dintre contribuțiile țărilor dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Acest rezultat ridică îngrijorări cu privire la adecvarea și operaționalizarea Fondului.

Aceste negocieri și deciziile luate la COP28 vor avea implicații profunde asupra traiectoriei viitoare a finanțării internaționale pentru schimbările climatice, dând tonul pentru modul în care atât politicile guvernamentale, cât și investițiile din sectorul privat vor modela răspunsul nostru colectiv la criza climatică.

Concluzie

În concluzie, COP28 reprezintă un moment decisiv în evoluția finanțării climatice. Conferința nu este doar un forum de discuții, ci un creuzet pentru acțiune, în care urgența schimbărilor climatice întâlnește complexitățile finanțelor globale.

Pe măsură ce lumea se confruntă cu provocările distribuției echitabile, extinderii investițiilor și încurajării colaborării, rolurile guvernelor și ale sectorului privat trec printr-o schimbare transformatoare. Îmbrățișarea acestei schimbări necesită un angajament față de inovare, transparență și echitate. Deciziile și strategiile formulate la COP28 vor fi esențiale în modelarea unei lumi durabile și rezistente, în care finanțele nu sunt doar un instrument de creștere, ci un far de speranță pentru o planetă care se confruntă cu o amenințare existențială. Pe măsură ce privim în viitor, spiritul COP28 trebuie să ne stimuleze pentru a crea un cadru financiar care nu este doar robust și dinamic, ci și incluziv și receptiv la nevoile celor mai vulnerabili la schimbările climatice..

(*) – Pentru o analiză aprofundată a evoluției emisiilor, a impactului asupra climei și a activităților umane care exacerbează problema, precum și a modului în care creditele de carbon pot fi parte a soluției, consultați cel mai recent raport al nostru aici. 

Imagine de credit
Fotografie de Markus Spiske on Unsplash

Timestamp-ul:

Mai mult de la Capital de credit de carbon