Abordarea comunicării multilingve AI în Europa: interviu cu fondatorul și CEO-ul Defined.ai, Daniela Braga | UE-Startup-uri

Abordarea comunicării multilingve AI în Europa: interviu cu fondatorul și CEO-ul Defined.ai, Daniela Braga | UE-Startup-uri

Marca temporală: 2 februarie 2024 7:18
Nodul sursă: 3095532

Navigarea în peisajul complicat al comunicării multilingve, în special în cadrul divers al Uniunii Europene, care se mândrește cu 24 de limbi oficiale, prezintă provocări și oportunități unice în domeniul inteligenței artificiale. Acest tărâm, după cum mulți dintre noi știm deja, a fost în centrul atenției, în timp ce așteptăm finalizarea Actului UE privind IA, care va pune bazele pentru ca UE să pună în aplicare o lege privind IA.

Limba și comunicarea urmează să joace un rol semnificativ, deoarece legea se va aplica atât entităților publice, cât și private din interiorul și din afara Europei. Acest lucru se aplică dacă sistemul AI este fie introdus pe piața UE, fie are impact asupra persoanelor din UE. Legea va afecta nu numai dezvoltatorii AI, ci și furnizorii care utilizează, dar nu dezvoltă personal, sisteme AI.

Pe măsură ce navigăm în acest peisaj complex, am invitat Daniela braga, fondator și CEO al Definit.ai, pentru a face lumină asupra soluțiilor inovatoare și a tendințelor emergente în acest domeniu. Defined.ai, cunoscut pentru munca sa inovatoare în tehnologia AI, a lansat recent DIANA, un asistent vocal multilingv AI, expert în înțelegerea engleză și portugheză – un salt semnificativ în abordarea nuanțelor multilingve din Europa.

Alăturați-vă nouă în acest interviu exclusiv, în timp ce explorăm complexitățile comunicării multilingve în Europa, progresele inovatoare făcute de Defined.ai și perspectivele ei care nu numai că oferă o fereastră către lumea care evoluează rapid a AI în Europa, ci și le contrastează cu ritmul dezvoltării inteligenței artificiale în Statele Unite.  

Ne puteți prezenta ce este DIANA și ce o diferențiază de alte tehnologii AI disponibile în prezent pe piață?

DIANA se remarcă ca primul agent AI conversațional care înțelege atât engleza, cât și portugheza. Această capacitate este posibilă printr-o tehnologie unică numită comutare de cod, o caracteristică care nu este încă stăpânită de marii giganți ai tehnologiei precum Apple sau Google. Acest lucru este deosebit de relevant în Europa, unde multilingvismul este obișnuit, iar sistemele AI conversaționale se luptă adesea să țină pasul cu tranzițiile lingvistice fără întreruperi, obișnuite în rândul cetățenilor europeni.

Cum a abordat DefinedAI în mod specific provocarea comunicării multilingve în Europa?

Puterea noastră constă în înțelegerea noastră profundă a reglajului fin al datelor și al tehnologiei. Spre deosebire de multe companii mari de tehnologie care se bazează pe modelele AI existente, suntem specializați în personalizarea fiecărui aspect al modelului nostru AI conversațional. Acest model cuprinde componente precum recunoașterea vorbirii, înțelegerea limbajului natural, gestionarea dialogului, generarea limbajului natural, text-to-speech și un avatar vizual. Deși nu toată lumea are nevoie de un avatar vizual, acesta este un element umanizat pentru unii utilizatori. Am aplicat această expertiză într-un proiect cu Agência Modernização Administrativa din Portugalia (AMA), care implică un proces complex de autentificare pentru cetățeni.

Ce provocări ați întâmpinat în integrarea acestei tehnologii?

Cea mai importantă provocare constă în integrare, deoarece este nevoie de multă dezvoltare tehnică pentru a se integra cu bibliotecile existente și serviciile moștenite. Companiile și organizațiile mari nu sunt create pentru microservicii; nu pot lucra izolat. Deci, aceasta este cea mai mare provocare, dar există și aspectul de reglare fină a modelului lingvistic pentru acest caz de utilizare specific, unul care funcționează cu fiecare cetățean. Și asta este ceea ce am făcut pentru clienții noștri și pentru noi înșine.

Privind înainte, cum vedeți progresul dezvoltării instrumentelor conversaționale și a altor tehnologii în următorii câțiva ani?

Îmi imaginez un viitor în care lumea este activată pentru voce; în esență, nu vom face nimic care să nu implice activarea vocii prin procesarea limbajului natural. Aceasta înseamnă că veți putea interacționa folosind vocea, indiferent de mediul sau canalul pe care îl utilizați – fie că este WhatsApp, rețele sociale, telefon sau orice altă platformă.

De asemenea, cred că ecranele tradiționale vor deveni mai puțin preferate. Interacțiunea se va deplasa mai mult către dispozitive purtabile și dispozitive fără ecran. Imaginați-vă purtabile precum cele mai recente Ray-Ban, unde puteți vorbi cu ochelarii dvs. și ei răspund. În prezent, aceasta se află în domeniul realității augmentate, dar în curând va evolua în realitate mixtă. Veți putea proiecta un ecran virtual prin lentilele dvs. pentru a căuta informații și a explora mai departe. Punctul cheie este că totul va fi activat prin voce, transformând modul în care interacționăm cu tehnologia.

Având în vedere că DefinedAI operează și în SUA, cum comparați ritmul de dezvoltare a AI între SUA și Europa și ce direcție ar trebui să ia Europa?

Am discutat despre diferitele viteze ale dezvoltării AI din 2000, cu mult înainte de pandemie. Pe atunci, am subliniat că Europa era în urmă cu 10 ani și 10 miliarde de euro pe an în ceea ce privește dezvoltarea IA și, din păcate, nu s-au schimbat multe de atunci. În ultimii trei ani, când UE a început să elaboreze reglementări, SUA au inițiat un fond substanțial de 100 de miliarde de dolari pentru investiții în IA.

UE se concentrează acum pe reglementare, subliniind în primul rând riscurile IA, restrângându-i aplicațiile și impunând amenzi mari, mai degrabă decât încurajând dezvoltarea. SUA, deși au început mai târziu cu reglementarea, au stabilit deja o tradiție puternică în dezvoltarea IA în ultimele două decenii, susținută de un ecosistem robust și investiții decisive. În vara lui 2022, SUA au introdus o Declarație a drepturilor AI, care provine dintr-un grup operativ din care am făcut parte. Acest lucru a condus la un alt grup operativ pentru IA generativă, care a început în august, culminând cu un ordin executiv anunțat recent. Acest ordin executiv prezintă un cadru mai larg decât Actul UE, care acoperă drepturile civile, libertățile civile și impactul social.

Credeți că Comisia UE are o abordare mai penalizatoare față de reglementarea IA în comparație cu SUA?

Cred că UE respectă acum abordarea ordinului executiv al SUA cu privire la IA, care este mai larg și mai mult un cadru tangibil în comparație cu strategia UE. De exemplu, Actul UE menționează filigrane pentru conținutul generativ, care ar trebui să fie clare. În schimb, în ​​SUA, astfel de inițiative sunt susținute de NIST (Institutul Național de Standarde și Tehnologie), o organizație care stabilește standarde în diverse domenii în Statele Unite de zeci de ani. Aceste standarde stabilite de NIST vor deveni probabil baza pentru certificări. Deși UE este oarecum în urmă în acest aspect, văd un schimb benefic de idei și de învățare între ambele maluri ale Atlanticului.

Având în vedere progresul rapid al inteligenței artificiale în Statele Unite, ce credeți că trebuie să facă Europa pentru a-și accelera progresul?

Trebuie să identificăm și să ne concentrăm pe trei până la cinci domenii cheie pentru investiții și să ne angajăm cu mai multă îndrăzneală față de acestea. Este esențial să fim mai îndrăzneți în investițiile noastre. Deși este imposibil să excelezi în fiecare domeniu, într-un domeniu la fel de răspândit precum AI, care acum afectează fiecare industrie la fel ca internetul, riscăm să dependem perpetuă de tehnologia străină dacă nu luăm măsuri decisive imediat.

- Publicitate -

Timestamp-ul:

Mai mult de la Startup-uri din UE